Grindeanu respinge acuzația că ar fi „premier de facto”, iar disputa privind austeritatea continuă

• Sorin Grindeanu, președintele PSD, a criticat politica economică a guvernului Bolojan, despre care spune că i-a sărăcit pe români, a afectat companiile și a adâncit criza fără să rezolve problemele bugetare. El susține că povara austerității este suportată de populație și de firmele din România, iar dificultățile nu pot fi explicate doar prin situația moștenită de la guvernele anterioare.

• Peste 30 de miliarde de lei în obligații ar fi rămas neachitate sau amânate, potrivit lui Grindeanu, care a inclus în această sumă facturi restante, cheltuieli amânate și obligații financiare reportate. El a spus că banii prevăzuți în bugetul aprobat în aprilie s-au epuizat până în octombrie, fără să prezinte o detaliere a sumei.

• La 20 octombrie, Grindeanu i-a acordat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, două săptămâni pentru a prezenta Parlamentului situația finanțelor publice, inclusiv veniturile, cheltuielile și facturile neachitate. Grindeanu a spus că România are cel mai mare deficit bugetar din UE; potrivit datelor Eurostat citate de Transtelex, deficitul din 2025 a fost de 7,8% din PIB.

• Despre reforme și situația economică, Grindeanu a spus că în ultimul an reformele au fost implementate „cu sabia de lemn”, în timp ce economia și veniturile românilor au fost lovite „cu tancul”. El a numit „apocaliptice” scenariile de insolvență și a criticat dreapta pentru lansarea lor.

• Planurile PSD vizează sănătatea, agricultura, transporturile și infrastructura. Grindeanu a menționat finanțarea unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță, deblocarea despăgubirilor pentru pagubele provocate de secetă, continuarea discuțiilor privind reluarea exportului de ovine și pregătirea deschiderii în noiembrie a tronsonului de autostradă Tigveni–Curtea de Argeș. El a cerut și revizuirea avizului de mediu pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu.

• Sursa de finanțare a măsurilor propuse a fost pusă sub semnul întrebării de Adevărul, care a întrebat cine ar plăti despăgubirile pentru secetă și cine ar verifica darea în folosință a autostrăzii. Potrivit publicației, rectificarea bugetară este propusă de ministrul Finanțelor, iar documentele guvernamentale sunt semnate de premier.

• Oana Gheorghiu, fost vicepremier, a acuzat PSD de discurs dublu: programul de guvernare ar recunoaște rezultatele rectificării bugetare, în timp ce partidul o prezintă public drept un eșec. Ea a criticat și compararea unor date privind deficitul calculate pentru perioade și prin metode diferite. Potrivit programului de guvernare, deficitul cash a scăzut de la 4,51% la 2,89% în primele opt luni din 2026; în comparația făcută de Gheorghiu, deficitul cash din primul semestru a fost de 3,64% în 2025 și de 2% în 2026, iar deficitul ESA a scăzut de la 3,6% la 3,4%.

• Ilie Bolojan, președintele PNL, l-a acuzat pe Grindeanu că își asumă rolul de premier de facto, stabilește priorități și trasează agenda guvernului condus de Luca Niculescu. Bolojan a mai spus că liderul PSD își fabrică scuze pentru eventuale promisiuni neîndeplinite și încearcă să transfere din timp altora responsabilitatea pentru lipsurile bugetului din 2027.

• Estimările agențiilor de rating pentru deficitul din 2026 sunt, potrivit lui Bolojan, între 5,8% și 6,2% din PIB: Moody’s estimează 5,8%, Fitch 5,9%, iar Standard & Poor’s 6,2%. Bolojan a subliniat că niciuna dintre agenții nu a retrogradat România și l-a întrebat pe Grindeanu dacă le contestă competența sau dacă susține că Ministerul Finanțelor le-a prezentat date incorecte.

• Diferența dintre deficitul de etapă și cel de la finalul anului a fost explicată de Bolojan prin avansarea unor cheltuieli pentru finalizarea proiectelor PNRR, care ar putea fi compensate ulterior, parțial, de fondurile europene aferente cererilor de plată 5 și 6. El a comparat situația cu scoaterea temporară a banilor din cutii de pantofi, urmând ca aceștia să fie puși la loc. Bolojan susține că o parte dintre fondurile PNRR ar putea fi pierdute din cauza neîndeplinirii țintelor de decarbonizare și a neadoptării legii salarizării personalului bugetar; HotNews a precizat că analogia trimitea la cazul fostului șef ARR Cristian Anton, care păstra bani în cutii de pantofi.

• Dan Motreanu, secretarul general al PNL, l-a acuzat și el pe Grindeanu că stabilește priorități, distribuie sarcini și fixează termene ca un premier de facto. Potrivit lui Motreanu, Grindeanu dă indicațiile, Neacșu coordonează aparatul guvernamental, iar Niculescu reprezintă guvernul. El a atribuit PSD responsabilitatea pentru blocajul politic și guvernamental, inclusiv pentru moțiunea de cenzură și procesele legate de PNRR și SAFE.

• Grindeanu a respins acuzația că ar fi „premier de facto”: a spus că este președintele Camerei Deputaților și al PSD, partidul care asigură sprijinul parlamentar al guvernului. A afirmat că este firesc să se coordoneze cu miniștrii PSD, dar decizia guvernamentală îi aparține premierului și nu intenționează să conteste acest lucru. El se așteaptă la o colaborare onestă și transparentă cu Niculescu.

• Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să-și tempereze tonul și să fie mai constructiv. I-a amintit că PNL a votat guvernul Niculescu și că, fără voturile liberalilor, cabinetul nu ar fi obținut majoritatea parlamentară. Grindeanu l-a criticat pe Bolojan și pentru că ar fi rămas șase luni în funcție, adâncind criza.

• Despre Pilonul II de pensii, Grindeanu a spus că subiectul nu se află pe agenda PSD și că nu sunt planificate schimbări în perioada următoare. El a afirmat că nu știa despre declarația Liei Olguța Vasilescu, care a numit Pilonul II „o mare țeapă”, și a susținut că există o mare diferență între ajustări minore și desființarea pilonului.

• Reforma administrației a devenit un nou subiect al disputei politice: analiza Adevărul spune că inițiativa lui Grindeanu îl pune pe Bolojan în fața unei alegeri, între susținerea unei reorganizări care ar afecta rețelele de partid și riscul de a-și compromite imaginea de reformator. Politologul Alexandru Coita a spus că reforma administrativ-teritorială ar putea demonstra reduceri concrete ale costurilor administrației, dar PNL, PSD și, într-o anumită măsură, UDMR au tratat până acum domeniul ca pe o linie roșie.

• Economiile estimate din reforma administrației nu vor rezolva singure problema deficitului din anul următor, potrivit analistului economic Adrian Negrescu: comasarea voluntară a comunelor nu va aduce zeci de miliarde de lei în 2027, iar efectele financiare importante s-ar putea vedea în 2028–2030. Ajustarea pentru 2027 va trebui făcută și prin alte mijloace; analistul a adăugat că agențiile de rating ar putea aprecia reforma structurală a statului.