Victoria mișcării studențești deschide o nouă eră politică și aduce decizii dificile pentru Serbia

• La 1 noiembrie 2024, o parte din acoperișul de beton al gării din Novi Sad s-a prăbușit, iar 16 persoane au murit. Tragedia a devenit un simbol al corupției extinse și al neglijenței guvernamentale.

• Renovarea gării ar fi fost defectuoasă, potrivit criticilor, care au asociat proiectul cu un președinte implicat îndeaproape în acesta.

• Mișcarea studențească a început cu blocarea străzilor, apoi s-a transformat în proteste aproape zilnice și într-o mobilizare anticorupție la nivel național.

• Aleksandar Vučić și Partidul Progresist Sârb (SNS) și-au pierdut treptat susținerea; în mai puțin de doi ani, mișcarea a pus capăt celor 14 ani de dominație politică ai lui Vučić, într-o confruntare descrisă drept un referendum politic asupra viitorului Serbiei.

• „Lista Studenților – Studenții Câștigă” a propus candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament, însă niciunul dintre candidați nu era student. Mișcarea a atras alegători antiguvernamentali din diferite categorii sociale; potrivit unui articol, printre candidați s-au numărat cadre universitare.

• Următoarea sarcină a conducerii mișcării este să decidă pe cine va propune pentru conducerea țării și cine îi vor fi aliații politici. Mișcarea, fără lideri evidenți și fără experiență politică, va trebui să facă față și provocărilor guvernării.

• Criticii guvernului Vučić au acuzat puterea că a devenit tot mai autoritară, că a manipulat alegerile, că a plătit huligani pentru a-i agresa pe protestatari și că a permis răspândirea corupției.

• Desființarea taberei Ćaciland din Belgrad a devenit un moment simbolic al schimbării. Tabăra de corturi pro-Vučić fusese instalată cu 18 luni înainte în Parcul Pionierilor, în fața parlamentului; gardurile metalice au fost doborâte în timp ce mulțimea scanda: „Vučić, pleacă!”

• Sărbătorirea victoriei a umplut centrele orașelor Belgrad, Novi Sad și Niš; studenții au transmis pe rețelele sociale: „Serbia este liberă.” Susținătorii s-au adunat și în fața sediilor „Listei Studenților”.

• Cardiologul Ilija Srdanović, candidatul principal al listei, s-a alăturat studenților care mărșăluiau spre Belgrad și a spus că „istoria se rescrie”, iar energia mișcării este de neoprit. El a afirmat că lista le oferă cetățenilor valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, pe care regimul anterior le-a luat de la ei; a adăugat că regimul le-a făcut acest lucru „pentru ultima oară”.

• Lista Studenților a obținut aproape 53% din voturi, în timp ce SNS a primit cu 570.000 de voturi mai puțin. Prezența la urne a depășit 69%, cea mai mare din ultimii 30 de ani, potrivit relatărilor.

• Vučić și-a recunoscut înfrângerea imediat după anunțarea rezultatelor sondajelor, afirmând că Lista Studenților ar putea obține 135–140 de mandate parlamentare, iar SNS aproximativ 105; potrivit lui, niciun alt partid nu va intra în parlament.

• Aleksandar Vučić a fost descris drept un lider populist de dreapta, favorabil Rusiei, în relatările despre alegeri.

• Prima promisiune a lui Ilija Srdanović după victorie a fost: „Acesta va fi un stat liber.” Radomir Saicic, membru al Listei Studenților, a descris victoria drept începutul speranței, dreptății, libertății și demnității.

• În noaptea de după alegeri, la Belgrad, forțe importante de ordine au fost mobilizate pentru a proteja instituțiile. Potrivit relatărilor, protestatari furioși au atacat mai multe convoaie de poliție în timp ce acestea se retrăgeau din fața președinției.

• Legătura dintre Rusia și Vučić face, potrivit analiștilor, ca înfrângerea din Serbia să fie o pierdere importantă și pentru Moscova: sub conducerea lui Vučić, serviciile de informații ale celor două țări au colaborat strâns, iar Vladimir Putin i-a susținut public campania de realegere. Analiza a prezentat această înfrângere, alături de pierderea alegerilor de către Viktor Orbán în același an, drept o lovitură pentru influența Rusiei în Europa.