Stubb și Støre au discutat cu Putin, apoi cu Zelenski, despre războiul din Ucraina

• Pe 27 octombrie, președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au discutat telefonic cu președintele rus Vladimir Putin despre războiul din Ucraina. Stubb a descris conversația drept sinceră și substanțială; liderii au subliniat că rezultatul războiului afectează direct securitatea țărilor lor și a Europei și că încheierea lui necesită discuții directe.

• Despre importanța convorbirii, HotNews.ro a scris că a fost primul contact direct al lui Putin cu aliați europeni de rang înalt ai Kievului de când președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu liderul rus în iulie anul trecut. Majoritatea liderilor europeni au evitat contactul direct cu Putin după invazia rusă la scară largă din februarie 2022.

• Despre durata și temele discuției, Adevărul, citând Financial Times, a relatat că apelul, planificat inițial pentru mai puțin de o jumătate de oră, a durat 90 de minute. Potrivit a trei persoane familiarizate cu discuția, Putin a vorbit îndelung despre istoria slavă și despre ceea ce Kremlinul numește „cauzele profunde” ale conflictului; perspectiva unui armistițiu imediat a fost abordată doar marginal. Conform relatării, liderii finlandez și norvegian nu l-au întrerupt pentru a evalua cât de serios este angajat în dialog.

• Despre negocierile planificate la Abu Dhabi, liderii au salutat reluarea discuțiilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite. Întâlnirea la nivel tehnic este planificată pentru prima jumătate a lunii noiembrie; părțile au discutat și pregătirile pentru reuniunea echipelor de negociere.

• Despre securitatea europeană, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Stubb a descris drept moderat optimiste perspectivele negocierilor planificate la Abu Dhabi. Finlanda și Norvegia au subliniat că securitatea Poloniei și a flancului estic este esențială și nu poate face obiectul negocierilor.

• Despre securitatea regională, potrivit TASS, cei trei lideri au discutat nu doar despre Ucraina, ci și despre securitatea din nordul Europei și din regiunea baltică. HotNews.ro a relatat că părțile au convenit să continue dialogul.

• Despre mandatul liderilor, Stubb și Støre au spus că au discutat cu Putin în calitate de lideri ai propriilor țări, nu în numele întregii Europe. Ei au reafirmat că Finlanda și Norvegia vor continua să sprijine Ucraina.

• Despre discuțiile de la Oslo, Stubb și Støre l-au primit anterior pe Volodimir Zelenski, care s-a întâlnit cu reprezentanți americani, europeni și ai NATO. După convorbirea cu Putin, cei doi lideri nordici l-au informat pe președintele ucrainean; Zelenski le-a mulțumit pentru informarea detaliată și sprijinul acordat eforturilor diplomatice.

• Despre infrastructura energetică și Marea Neagră, Støre a spus că discuția cu Putin a abordat cele mai urgente probleme ale războiului, inclusiv atacurile asupra instalațiilor energetice și situația din Marea Neagră. Potrivit lui Zelenski, Stubb și Støre au cerut pași concreți de dezescaladare și i-au transmis lui Putin că atacurile asupra sectorului energetic și infrastructurii trebuie să înceteze.

• Despre pierderile umane și materiale, Støre a afirmat că distrugerile și suferința vor avea efecte de-a lungul generațiilor și a subliniat importanța dezescaladării. Liderii norvegian și finlandez au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina.

• Despre poziția lui Putin, Kremlinul a afirmat că liderul rus a spus că politicile de confruntare ale UE și NATO prelungesc conflictul și că pacea este posibilă doar dacă interesele Rusiei sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat. Støre a adăugat că Putin și-a prezentat propria interpretare a evoluției conflictului, inclusiv a evenimentelor începute în 2014. Moscova a acuzat în repetate rânduri guvernele europene că prelungesc războiul prin furnizarea de arme Ucrainei și refuzul discuțiilor directe.

• Despre acordurile de securitate, Zelenski a spus că Finlanda și Norvegia, ca țări vecine cu Rusia, au un interes deosebit în existența unor aranjamente solide și de încredere. Părțile au discutat și posibile forme de cooperare cu partenerii europeni.

• Despre avertismentul britanic, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat la Varșovia că trebuie pregătită inclusiv posibilitatea ca Regatul Unit și NATO să intre în război cu Rusia. El a subliniat că nu își dorește un război și că NATO este o alianță defensivă, dar că, având în vedere declarațiile anterioare ale lui Putin despre Ucraina, garanțiile liderului rus privind intențiile sale trebuie tratate cu prudență.

• Despre descurajarea NATO, Streeting a spus că Rusia testează hotărârea Alianței prin amenințări hibride și terorism sponsorizat de stat. NATO este pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului său și va continua să sprijine Ucraina; potrivit lui Streeting, cu cât Alianța este mai bine pregătită, cu atât scade riscul unui război. Șeful MI5, Ken McCallum, a numit Rusia principalul agresor și a acuzat Moscova de război hibrid menținut sub pragul care ar declanșa un răspuns colectiv al NATO.

• Despre cazul de sabotaj din România, Serviciul Român de Informații a anunțat în octombrie că o rețea de sabotaj coordonată din Rusia ar fi fost implicată în incendiul izbucnit la platforma industrială Carfil pe 14 septembrie 2026. Potrivit serviciului, datele disponibile arată că misiunile rețelei nu se limitau la România.