Cât costă un trai decent în România în 2026

• Necesarul lunar în 2026 este de 11.668 de lei pentru o familie cu doi adulți și doi copii, 9.574 de lei pentru doi adulți și un copil, 7.150 de lei pentru un cuplu fără copii și 4.407 lei pentru un adult care locuiește singur.

• Coșul de consum al familiei de referință costa 11.370 de lei în 2025 și s-a scumpit în 2026 cu 298 de lei, adică 2,6%. Calculul a fost actualizat pe baza indicilor de preț din septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.

• Cea mai mare cheltuială a bugetului familiei este locuința, cu 3.105 lei pe lună; pentru alimente sunt prevăzuți 2.429 de lei, iar pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, 1.143 de lei. Bugetul include 1.061 de lei pentru economii, 977 de lei pentru cheltuielile curente ale locuinței și 921 de lei pentru educație și cultură.

• Cele mai mari creșteri anuale ale cheltuielilor s-au înregistrat în sănătate, cu 8,3%; educația și cultura s-au scumpit cu 8%, serviciile cu 6,7%, iar cheltuielile pentru locuință cu 5,9%.

• Costul asociat cumpărării unei locuințe a scăzut cu 1,9%, de la 3.166 la 3.105 lei. Analiza explică reducerea prin scăderea ratei medii efective a dobânzii, de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026, care a compensat creșterea prețurilor locuințelor și deprecierea leului față de euro.

• Salariul necesar într-o familie cu patru membri este de 5.542 de lei net, respectiv 9.473 de lei brut pentru fiecare adult, dacă ambii părinți lucrează, iar cei doi copii primesc alocație de stat. Salariul minim net de 2.699 de lei acoperă 48,7% din această sumă, iar salariul mediu net estimat la 5.450 de lei reprezintă 98,3%. Potrivit analizei, salariul minim nu ar ajunge la nivelul necesar unui trai decent înainte de 2050 nici în cel mai favorabil scenariu al mecanismului actual de majorare.

• Necesarul unui adult care locuiește singur este de 4.407 lei pe lună, față de salariul minim net de 2.699 de lei. Coșul include, pe lângă alimente și locuință, cheltuieli pentru îmbrăcăminte, igienă personală, educație, sănătate, transport, comunicații, timp liber și cheltuieli neprevăzute.

• Populația României după domiciliu era de 21.557.600 de persoane la 1 iulie 2026, cu aproximativ 113.900 de persoane, respectiv 0,5%, mai puțin decât cu un an înainte. Indicatorul îi include pe cei cu domiciliul permanent în România, inclusiv pe unii care locuiesc în străinătate; populația rezidentă era de 19,04 milioane la 1 ianuarie 2026.

• Diferența dintre cei doi indicatori demografici este de aproximativ 2,5 milioane de persoane și se datorează în mare parte diasporei care păstrează domiciliul în România. Potrivit analizei HotNews, plecările în străinătate sunt rareori declarate, astfel că scăderea populației înregistrate provine în principal din sporul natural negativ.

• Populația urbană și cea rurală numărau 11,881 milioane, respectiv 9,677 milioane de persoane la 1 iulie 2026. Față de anul precedent, populația urbană a scăzut cu 0,9%, iar cea rurală cu 0,02%; locuitorii din mediul urban reprezentau 55,1% din populație.

• Principala cauză a scăderii populației a fost sporul natural negativ: în 2025 au murit cu 104.100 de persoane mai multe decât s-au născut. În decembrie 2025 s-au înregistrat aproape două decese la fiecare naștere.

• Îmbătrânirea populației s-a accentuat: în iulie 2026, în România erau 4,098 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani, față de 2,944 milioane de persoane cu vârste între 0 și 14 ani. La 100 de copii reveneau 139,2 persoane vârstnice, față de 135,4 cu un an înainte; vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, iar cea mediană la 44,5 ani.

• Structura pe vârste confirmă îmbătrânirea: persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 19% din populație în iulie 2026, față de 18,7% cu un an înainte. Ponderea celor cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut de la 13,8% la 13,7%, iar cea a grupei 15–64 de ani, de la 67,5% la 67,3%.

• Numărul femeilor și al bărbaților a scăzut: la 1 iulie 2026 erau înregistrați 11,049 milioane de femei și 10,509 milioane de bărbați. Într-un an, numărul femeilor a scăzut cu 54.300, iar cel al bărbaților cu 59.600; femeile reprezentau 51,3% din populație.

• Grupa de vârstă 45–49 de ani era cea mai numeroasă, reprezentând 8,6% din populație. Ponderea acestei grupe era de 9% în rândul bărbaților și de 8,2% în rândul femeilor. Copiii de 0–4 ani reprezentau 3,9% din populație, față de 4,9% pentru grupa 5–9 ani și 4,8% pentru grupa 10–14 ani.

• Grupa numeroasă de 55–59 de ani cuprindea 1,84 milioane de persoane în 2026, față de 1,09 milioane în grupa 60–64 de ani. Potrivit analizei HotNews, cei de 55–59 de ani fac parte din generația mai numeroasă născută între 1967 și 1971, după interzicerea avortului prin Decretul 770; în următorii 5–10 ani, mulți dintre ei vor ajunge la vârsta pensionării.