Radev a criticat declarațiile României despre atacurile asupra navelor din Marea Neagră

• La Forumul Economic de la Sofia, premierul bulgar Rumen Radev a susținut că România a indicat prea repede Rusia drept responsabilă pentru atacurile cu drone din Marea Neagră, după care alte nave au fost lovite în zona economică exclusivă a României. El nu a prezentat dovezi pentru presupusa legătură.

• Între 5 și 23 octombrie, opt nave comerciale au fost lovite sau au fost implicate în incidente asociate atacurilor cu drone în apropierea coastelor Bulgariei și României; câte patru incidente au avut loc în apropierea fiecărei țări.

• În incidentul din 23 octombrie al navei Khoryv, vasul comercial sub pavilionul Insulelor Comore a fost lovit de o dronă și s-a scufundat la aproximativ 13 mile marine de Constanța. Un marinar a murit, nouă au fost salvați, iar trei au fost dați dispăruți.

• Președintele român Nicușor Dan a descris pe 14 octombrie, după o convorbire telefonică cu președintele Bulgariei, atacurile cu drone asupra navelor comerciale drept consecințe directe ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior, el a numit scufundarea navei Khoryv o consecință tragică a agresiunii ruse; identificarea autorilor fiecărui atac nu este însă același lucru cu aprecierea consecințelor mai largi ale războiului.

• În argumentația lui Radev, Rusia pare suspectul logic în funcție de circumstanțe, deoarece Ucraina ar avea puține motive să-și atace propriile nave comerciale și echipajele acestora. Premierul bulgar a spus însă că nu va indica un responsabil fără dovezi clare.

• Echipele bulgare de salvare, potrivit lui Radev, au fost la fața locului încă din primele momente ale tragediilor, inclusiv pe întuneric și în condiții meteorologice dificile. El a afirmat că Bulgaria și-a îndeplinit obligațiile internaționale de căutare și salvare.

• În cazul navei Chelsea 3, Bulgaria a lucrat în condiții dificile la recuperarea vasului și la demararea unei investigații amănunțite, a declarat Radev.

• Despre convocarea ambasadorului rus, Radev a spus că a fost singurul dintre premierii celor trei state NATO de la Marea Neagră — Bulgaria, România și Turcia — care l-a convocat pe ambasador și i-a comunicat poziția Bulgariei.

• Pe 14 octombrie, în parlamentul bulgar, Radev a numit Rusia „suspectul logic” în cazul atacurilor, dar a spus că Bulgaria nu îi poate dovedi responsabilitatea. El a cerut guvernului să se bazeze pe fapte, nu pe sloganuri, și opoziției să prezinte eventualele dovezi pe care le-ar avea.

• Deputatul român PSD Mihai Fifor a calificat declarația lui Radev drept „cel puțin nefericită” și surprinzătoare. El a spus că și presupusa legătură dintre pozițiile publice ale României și noile atacuri necesită o fundamentare serioasă; a adăugat că România acționează în conformitate cu angajamentele sale față de NATO și UE, iar preocupările privind siguranța navigației în Marea Neagră sunt legitime și împărtășite de parteneri.

• Despre percepția asupra lui Radev, G4Media l-a descris drept un susținător convins al Rusiei, iar HotNews a evidențiat pozițiile sale anterioare favorabile Rusiei și critice la adresa Ucrainei.

• Potrivit interpretării Sega, logica declarațiilor lui Radev sugerează că Rusia ține cont cine o numește agresor și își alege țintele în consecință. Agenția a criticat acest raționament și a remarcat că Bulgaria nu a numit public Rusia agresor.

• În cazul sabotajului de la Carfil, serviciul român de informații a anunțat luni identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia, în legătură cu incendiul din 14 septembrie 2026. Marți, Ministerul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus Vladimir Lipaev și i-a comunicat că probele anchetei indică responsabilitatea Rusiei; ministerul a condamnat și atacurile rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră.

• Anunțul de luni al procurorilor și serviciului de informații a menționat trei cetățeni străini în legătură cu dosarul, dintre care doi belaruși.

• Despre măsurile de securitate ale autorităților române, Luca Niculescu a declarat marți, la Chișinău, că paza obiectivelor strategice și a platformelor industriale a fost întărită imediat după sabotajul de la Carfil.

• Potrivit ambasadei Rusiei, partea română nu a prezentat dovezi în discuția cu Lipaev, iar ambasadorul a calificat acuzațiile drept nefondate și calomnioase. Lipaev a declarat că Moscova nu a planificat, coordonat sau desfășurat acte de sabotaj nici în România, nici în alte țări.

• Lipaev a mai transmis părții române să nu atribuie Rusiei, în opinia sa, stilul și metodele „regimului neonazist de la Kiev”; aceasta este afirmația ambasadei ruse.

• Ambasadorul rus a negat și responsabilitatea Rusiei pentru incidentele maritime: el a numit acuzațiile „cinism politic și ipocrizie”. Potrivit ambasadei, Ucraina și țările care o înarmează amenință siguranța navigației în regiune; Lipaev a mai avertizat că, în opinia sa, România este pusă în pericol nu de Rusia, ci de urmarea politicii de escaladare a NATO și UE.

• Potrivit afirmației ambasadorului rus, Ucraina ar fi vizat în 2026 peste 250 de nave comerciale care operau în interesul unor operatori economici ruși, iar 28 de marinari ar fi murit; acestea sunt afirmații ale părții ruse.

• Potrivit unei analize atribuite Financial Times, în 2026 au fost lovite la nivel mondial peste 570 de nave și au murit cel puțin 40 de marinari. Prin comparație, în Strâmtoarea Hormuz au fost confirmate 24 de decese.

• NATO, potrivit unei declarații citate de Digi24, trimite resurse suplimentare în regiunea Mării Negre, în special pentru sprijinirea supravegherii, recunoașterii și investigațiilor; Alianța și-a consolidat deja capabilitățile anti-dronă pe flancul estic.